Tema noului documentar istoric tulcean, prezentată în foileton, „Tulcea, orașul străzilor de altădată”, o reprezintă străzile vechi. Va fi o vară și o toamnă bogată cu povești cuprinzând mistere, secrete, întâmplări necunoscute și neauzite, drame, poate chiar tragedii, petrecute, de-a lungul timpului, pe străzile orașului dunărean Tulcea. Articolul vor și publicate și în ziarul local „Delta”, în fiecare joi, la pagina 7.
Nicolae C. Ariton
În ultimele articole publicate, ne lamentam de lipsa proprie de organizare, cu alegerea haotică a străzilor pentru prezentări, cu toate că inițial am început serialul nostru cu cele (relativ) paralele cu Dunărea, urmând, în mod natural, cele perpendiculare, exact cum am văzut, în filme, (și de-a adevăratelea la Sulina) că arată orașele americane, cu străzile trasate cu linia și echerul. Dar cum Tulcea nu este oraș american și nici nu a avut norocul să fie redesenată (reconstruită) sub supravegherea unui inginer englez, cum a fost Charles Hartley (inginerul șef al Comisiei Europene a Dunării în perioada 1856-1872), am luat-o și noi „oblu” cu străzile tulcene de altădată, mai abitir decât la Stamboul sau oricare alt oraș oriental sau balcanic. În articolul de azi, o facem chiar și mai „lată” și abandonăm complet pavajul sau asfaltul acestor străzi și ne aplecăm pentru a ridica și răsfoi o carte veche de aproape o sută de ani, pierdută cine știe cum, de niște tulceni care nu mai sunt de mult printre noi. Bun, ultima frază a fost o figură de stil, pentru că cele o sută de pagini de celuloză nu aveau cum să reziste o sută de ani, abandonate pe o stradă, sub cerul liber. Cartea însă a existat însă de adevăratelea și am reușit performanța, în zilele noastre, să o reedităm și retipări, cam în felul următor…
Orașul Tulcea înregistrează o singură monografie scrisă și publicată în anul 1928, intitulată „Monografia orașului Tulcea”, cu subtitlul „Trecutul, prezentul și viitorul său”, de către un „trio” de autori: T. Voicu, B. Cotovu și P. Constantinescu. Deci, putem susține că publicistica monografică tulceană este extrem de săracă, socotind cei aproape o sută de ani trecuți de la această ultimă și unică apariție monografică tulceană. Cei drept, de-a lungul timpului, au mai fost câteva încercări, dar care nu au reușit să fie finalizate, sau au căpătat forme livrești care le-au îndepărtat de noțiunea de monografie, prin formă – fiind declarate ghiduri turistice – sau prin conținut, paginile acestora fiind dedicate județului Tulcea, cu un centru de greutate axat pe frumusețile Deltei Dunării. În acest context a mai multor cărți, mai mult sau mai puțin monografice despre Tulcea, volumul din 1928 rămâne singurul care poate fi numit, fără tăgadă, că este o monografie autentică a orașului nostru, chiar dacă are mai puțin de o sută de pagini, dintre care 26 de pagini sunt imagini, condițiile tipografice ale vremurilor obligând ca paginile respective să fie cu verso alb (netipărit). Au mai rămas aproximativ doar patruzeci de pagini de text, dar dens și plin de informații prețioase privind istoria Tulcei, aproape fiecare rând fiind preluat de generațiile ulterioare de tulceni și devenind mărturii istorice oficiale.
Un alt motiv pentru care am purces la reeditarea acestei monografii a fost faptul că pe lângă unicitatea ei în tabloul editorial tulcean, în zilele noastre mai există doar cinci exemplare, în posesia unor persoane particulare din Tulcea, un exemplar la Biblioteca Județeană „Panait Cerna” Tulcea și încă câteva în marile biblioteci ale României. Am aflat această informație cu ocazia lansării unei cărți de istorie tulceană, unde persoane importante din oraș, declarau că sunt fericiții posesori ai unui exemplar al monografiei, tipărită în anul 1928.
Această reeditare a volumului „Monografia orașului Tulcea, trecutul, prezentul și viitorul său” s-a făcut cu atenție maximă, respectând numărul original de pagini, numărul de rânduri și tipul fontului folosit, inclusiv numărul literelor din fiecare rând. Am păstrat regulile gramaticale ale timpului, cu mențiunea că unele cuvinte sună arhaic, dar farmecul vremurilor era prea mare pentru a încerca să le actualizăm și distruge. A fost simplu să păstrăm diacriticele â din i, care se utilizau în perioada interbelică, modificate în perioada comunistă și revenite după anul 1989, conform convenției Academiei Române. Am păstrat identice paginile cu imagini și hărți – inclusiv inserțiile grafice de la începutul și sfârșitul fiecăreia dintre ele – pentru a nu altera în nici un fel autenticitatea reeditării monografiei.
Tirajul acestei reeditări este de 600 de exemplare, cheltuielile de editare și tipărire fiind cofinanțate de către Primăria Tulcea, printr-un proiect cultural intitulat „Istoria Tulcei între bibliotecă și internet”. Lansarea oficială (cu distribuție gratuită) a fost realizată în cadrul „Danubius ArtFest 2024”, în ziua de 19 octombrie 20024 (la care ați fost invitați!), în prezența unui numeros public. Monografia va fi distribuită, în continuare, gratuit, în cadrul unor manifestări culturale, întâlniri politice și în școli. Avem chiar un proiect de o distribuție prin intermediul ziarului „Delta”, dar deocamdată este doar o idee. Peste puțină vreme, vom pune la dispoziția cititorilor și un format electronic al monografiei, pentru că este o carte care chiar merită să fie distribuită pe toate canalele culturale posibile.
