Înapoi la articole
Istoria oraşului Tulcea

Hora pe deal… sau Dealul Hora

3 iunie 2013Nicolae C. Ariton

   dans turcesc

   Titlul acestui articol este destul de ambiguu, având în vedere că trei sferturi din Tulcea este situată pe dealuri. De fapt, astăzi încercăm să discutăm despre Dealul Monumentului și să mai dezlegăm un mic mister despre orașul nostru drag. De-a lungul timpului, cel puțin în ultimii 200 de ani, dealul pe care se află astăzi Monumentul de Independență s-a numit Dealul Monumentului, Dealul Morilor (datorită morilor de vânt care erau construite pe el) sau Colnicul Hora (Horea). Astăzi vom încerca să aducem lămuriri despre ultima titulatură, dacă este corect Hora sau Horea, având în vedere că și eu am picat la un moment dat în această capcană lexicală. Dar să purcedem cu începutul.

   Dealul Monumentului poate fi considerat punctul de referință a Tulcei, deoarece încă de pe vreme romanilor aici s-a construit o cetate puternică, menită să apere această parte a Imperiului Roman. Bineînțeles, că este vorba despre celebra Aegyssus. Nu știm însă ce nume purta colnicul nostru în acea perioadă, cum nici în prima parte a ocupației otomane, începând cu anii 1500. Cu timpul, însă, în jurul cetății se formează și o comunitate, așa cum se întâmpla peste tot, locuitorii deservind soldații garnizoanei cu diferite servicii, iar aceștia apărându-i de răufăcători. Lucrurile se complicau pe timp de război, când și populația civilă aciuită în jurul fortului, suferea din cauza luptelor purtate. Oricum, printr-un registru vamal din 1506, cetatea și localitate de lângă ea apar cu denumirea de Tulcsa, fiind prima referire scrisă despre orașul nostru, cu o ortografie relativ asemănătoare, dar înconjurată de misterul încă neelucidat al provenienței acestui nume. De la această istorie până la denumirea Colnicul Hora, distanța este însă destul de mare. În primul rând, denumirea corectă este Hora, de la horă, cea de Horea, provenind de la legătura cu vestitul răsculat Horea, din numai puțin celebrul triumvirat Horea, Cloșca și Crișan, fiind greșită, cu toate că în perioada comunistă, autoritățile s-au complăcut în această situație, deoarece denumirea de Horea a dealului pe care se afla Monumentul de Independență, era mult mai impozantă.

   Adevărul este însă că denumirea colnicului vine din turcă, Hora-Tepe, adică Dealul horei, legat de faptul că în zilele de sărbătoare, comunitatea otomană, care îți stabilise mahalaua în această zonă, organiza aici hore specifice etniei. Cu trecerea timpului, o dată cu strămutarea populațiilor, în urma războaielor, zona Colnicului a devenit locuită preponderent de românii din satul Prislav (Nufărul), care au continuat tradiția de a organiza jocurile de sărbători în același loc, situat undeva în partea de jos a dealului, în dreapta, la aproximativ 200 de metri de la intrarea în parcul actual al Monumentului de Independență.

   O dată cu extinderea orașului și cu construirea Monumentului de Independență, obiceiul desfășurării sărbătorilor dansante la poalele Colnicului s-a diminuat, apărând și alte zone similare. Cu toate acestea, oficialitățile au construit un foișor pentru fanfară sau orchestră, semn că obiceiul de a dansa, sau cel puțin de a asculta muzică, a persistat multă vreme.

   Privind etimologia cuvântului Hora, în dicționare el apare, la prima vedere, ca provenind din limba bulgară, la un studiu mai atent se poate descoperi că el provine din limba turcă, cu aceiași fonetică și în limba greacă, sârbă sau maghiară. În concluzie, Monumentul de Independență a Tulcei este construit pe Colnicul Hora, numele dealului, care este mai mult decât un simbol al orașului, provenind de la obiceiul localnicilor de a organiza serbări dansante la baza lui.

tulcea 1920

ROMANIA - AK139513 Tulcea - Monumentul comemorativ cu Pacul

   1. Prima imagine din articol este un dans (hora) turcească dintr-un sat din Dobrogea, asemănător celor organizate cândva pe Dealul Monumentului.

   2. Prima imagine, de jos, este o vedere panormaică a orașului Tulcea, prin anii 1900… în stânga se poate vedea foișorul în care cânta fanfara, orchestra sau lăutarii, precum și locul pentru dans.

   3. A doua imagine, de jos, prezintă Monumentul de Independență, dar în prim plan se află foișorul și terenul pentru desfășurarea horei.

   Nicolae C. Ariton

Distribuie:
Hora pe deal… sau Dealul Hora | Misterele Dunării