Fără tăgadă, cea mai „mișto” entitate literar-culturală tulceană este Cenaclul de lectură pentru adolescenți BiblioTulcea, găzduit de Biblioteca Județeană „Panait Cerna” Tulcea, avându-l „capelmaistru” pe bibliotecarul-filozoful-ziaristul-criticul literar Petru Țincoca. Pornit de la ideea simplă a unui cenaclu literar în cadrul bibliotecii, cu participarea scriitorilor tulceni – după un eșec spectaculos, scriitorii tulceni nu prea reușind să se adune la chemarea trompetei domnului Țincoca -, Cenaclul BiblioTulcea a intrat pe un făgaș de creștere spectaculos, asemănător cu evoluția echipei de fotbal Viitorul/Farul Constanța a lui Gheorghe Hagi. De data aceasta, în locul tinerilor fotbaliști, Petru Țincoca a strâns cei mai buni juniori de la primele două licee din Tulcea: Liceul Teoretic „Grigore Moisil” și Colegiul Național „Spiru Haret”, așezându-i strategic la fiecare „ședință de cenaclu” pe două rânduri de scaune, despărțiți de un culoar, aproape ca în Parlament, stângă separată de dreapta, în cazul nostru: moisiliștii separați de spiriști. Astfel, eventualele „încăierări” se limitează doar la polemici, spiciuri și idei contradictorii privind unele scrieri literare. Personal, am făcut cunoștință cu Cenaclul BiblioTulcea în urmă cu mai bine de un an și am rămas marcat și fermecat de energia degajată și bucuria de a asculta și vorbi despre cărți. Nu trebuie uitate cu nici un chip profesoarele de limba română și bibliotecarele care îi însoțesc pe juniorii celor două licee la întâlnirile cenaclului: Cristina Buzoianu, Oana Agache, Lavinia Pavel, Daniela Andrei, Violeta Puflea și Lucica Iliescu.
A trebuit să fac această divagație, pentru a cunoaște mai bine unde am fost (și cu cine) pe 13/13, adică miercuri 13 noiembrie, ora 13:00, 2024. După cum lesne se poate deduce, am participat alături de domnul Lucian Țugui, la invitația domnului Petru Țincoca, la o întâlnire cu cenacliștii BiblioTulcea, având ca motiv dăruirea câte unui exemplar din reeditările Monografiei Tulcei (1928) și Provinciale, de Valentin Șerbu (1971). Întâlnirea a decurs ca în filme și atmosfera a fost ca în povești în sala de festivități a Bibliotecii Județene „Panait Cerna”, în prezența a aproape o sută de cenacliști juniori și a însoțitorilor lor, distinsele profesoare și bibliotecare de care aminteam mai devreme. Cei o sută de liceeni au dovedit, la figurat, o adevărată sete de cultură, ascultând cu atenție maximă intervențiile lui Petru Țincoca, Lucian Țugui și subsemnatului vis-a-vis de cele două volume republicate, una după aproape un secol (96 de ani) și a doua după mai bine de jumătate de scol (53 de ani). Ca să vă dovedim că a fost o întâlnire cultural-literară vie și cu un „public” numeros și adevărat interesat, am atașat și câteva fotografii. Înainte de a pune punct rândurilor noastre, ar mai fi de adăugat că activitatea a fost inclusă în cadrul programului activităților dedicate Zilei Dobrogei, dar pentru că era mulți nu am mai găsit loc liber în orarul de joi, 14 Noiembrie, motiv pentru care ne-am „decalat” pentru 13, fără nici un fel de spaimă superstițioasă. Una peste alta, a fost o întâlnire care considerăm că a meritat toate eforturile depuse: a organizatorilor, a profesorilor și a elevilor, pentru că, în final, fiecare s-a ales cu câte ceva: cei doi scriitori cu câte o porție zdravănă de energie juvenilă, ideală pentru nopțile lungi de scris; cenacliștii juniori cu cărți care să le ostoiască pofta de lectură, bibliotecarele și-au sporit inventarul cu câteva volume în plus, iar Petru Țincoca se poate împăuna pe lângă titlurile deja obținute de cel mai cărturar bibliotecar, cel mai tulcean filozof literar, cântăreț în corul bisericii, redactor de carte sportivă, consilier lingvistic și supranumele de „nea virgulă tulceană”, pe cel de „bibliocenaclistul de serviciu”. Să fie sănătos și să mai facă! La mulți ani Dobrogea! La mulți ani, dobrogeni!… pentru că, până la urmă, despre Ziua Dobrogei era vorba, dar ne-am luat cu vorba!
