Trebuie să recunoaşteţi că atunci când intrați într-o librărie, parcă pătrundeţi în junglă. Mii de cărţi pe care nici nu reuşeşti să le cuprinzi cu privirea, darămite să le mai şi răsfoieşti.
De puţin timp, majoritatea editurilor româneşti au început să vândă şi cărţi în format electronic. Oferta este deocamdată modestă: ceva clasici şi ceva autori români care au acceptat să-şi vândă cărţile şi în această formă. Am văzut chiar o lansare de volum direct şi doar în format electronic, ceea ce este pentru moment, în România, un fel de avangardism literar.
O carte electronică este un fişier electronic de aproximativ 1Mo, în diferite formate. Ideea este că după ce ai plătit cu cardul preţul fişierului (care este cam cât al cărţii broşate), poţi să-l descarci pe calculator sau recomandat pe un e-book reader. Dacă pierzi e-book readerul sau ţi-a crăpat calculatorul, librarul on-line trebuie să-ţi pună la dispoziţie din nou fişierele, gratis, ceea ce este un avantaj în comparaţie cu un incendiu în care vă arde biblioteca.
Oricum , pentru banii plătiţi, nu primiţi nimic material, ci doar biţi îngrămădiţi într-un fişier ( o literă este formată din 8 biţi, numindu-se octet, sau Byte), care la prima defecţiune tehnică sau virus va dispare în neant, împreună cu întreaga bibliotecă electronică din dotare. Până la urmă, oamenii sunt obişnuiţi ca pentru banii plătiţi pentru o carte să primească în schimb câteva sute de grame de celuloză frumos împachetată. Motive pentru care şi cartea electronică să devină altceva decât un simplu fişier.
Aproximativ, în fiecare an, preţul e-book readerilor se înjumătăţeşte. În urmă cu puţin timp, Amazon.com a lansat cititorul să electronic Kindle4 la preţul de 79 de dolari. Probabil că în câţiva ani, vor exista modele de cititor electronic de sub 10 dolari şi de unică folosinţă (adică cu o singură carte). La cest preţ, putem să începem să ne imaginăm cartea electronică a viitorului. Pentru aceşti bani vei primi o bucată de plastic format A5, cuprinzând o foaie de hârtie electronică(e-paper), care va conţine romanul şi o baterie de ceas, cu coperţi din carton sau chiar din piele (după gust). Vor fi oferte, pe măsură, pentru cărţile tehnice sau albumele de artă. Noile cărţi electronice vor fi distribuite exact ca şi cărţile obişnuite, cu avantajul că fiind groase cât carcasa unui film DVD, spaţiul ocupat în librării va scade spectaculos, iar rafturile nu vor mai fi până în tavan. Editurile vor vorbi în continuare de tiraje şi exemplare vândute, iar librari vor încasa poate mai puţin de 30% din valoare cărţii (cât încasează acum). Fiind o simplă bucată de plastic (fără conexiuni) nu va putea fi piratată, deci copii ilegale nu vor mai circula pe net. Nu va putea fi nici măcar scanată. Singuri afectaţi de imaginara noastră carte electronică vor fi tipografii, dar nu până la extincție, tipografiile vor funcţiona în continuare, tipărind coperte hard-cover, broşate, imitaţie de piele etc. pentru ediţiile de lux sau cele de serie mare.
După cum aţi putut observa, v-am prezentat un scenariu plin de optimism al viitorului cărţi 🙂 ! Dar dacă el nu se adevereşte 😦 ?!
Nicolae C. Ariton
